Metamorfoza lui Kafka, nuvela care m-a făcut să văd cu alți ochi suprarealismul

Până să citesc “Metamorfoza”, scurta nuvelă scrisă de Franz Kafka, aveam o idee ciudată asupra suprarealismului. Ce-i drept, nici nu pătrunsesem prea mult prin tenebrele acestui curent literar și nici nu citisem mare lucru de Kafka. O lungisem ceva timp cu Procesul, roman ce m-a lăsat puțin în ceață.

Gregor Samsa se trezește metamorfozat în gândac

În „Metamorfoza” acțiunea se petrece în felul următor: Gregor Samsa, un comis voiajor ce muncea pentru un șef imposibil cu scopul de a plăti datoria părinților săi față de acesta, se trezește de dimineață metamorfozat în gândac. De remarcat că distinsul avocățel Kafka nu și-a pierdut timpul să mențină un suspans în jurul transformării lui Gregor Samsa ci a a lămurit această chestiune încă de la începutul nuvelei. Astfel după câteva rânduri aflăm deja că tânărul Samsa se trezește într-o dimineață metamorfozat într-o gânganie înspăimântătoare.

Curios este modul cum abordeaza Kafka mai departe această nuvelă. După o astfel de introducere abruptă și suprarealistă probabil că cititorul se așteaptă să descopere, pe măsură ce lecturează pagină cu pagină, și alte lucruri fantastice. Ei bine Kafka povestește metamorfoza lui Gregor Samsa în cel mai realist mod posibil. Realist și absurd în același timp, bineînțeles.

După ce tânărul comis voiajor observă transformarea sa, singura sa preocupare este aceea că va întârzia la serviciu, făcându-și o tonă de procese de conștiință din acest motiv. Sora sa și părinții sunt îngrijorați și ei de faptul că Gregor Samsa s-a baricadat în camera sa și nu vrea să plece la muncă, primul lucru care le trece prin cap fiind acela să Gregor riscă să fie concediat. Procuristul nu întârzie să apară iar acesta, vorbind de după ușă cu bietul individ trasnformat în gândac, își duce atribuțiile de serviciu la capăt.

–          Domnule Samsa, strigă acum procuristul, ridicând vocea, ce înseamnă asta!? Te baricadezi acolo, în camera dumitale, nu răspunzi decât cu da și nu, le faci griji inutile părinților și – în treacăt fie zis – îți neglijezi îndatoririle profesionale într-un mod inadmisibil. Îți vorbesc aici în numele părinților și al șefilor dumitale și te rog foarte serios să ne dai numaidecât o explicație lămurită. Te credeam un băiat așezat, cuminte, și iată că, dintr-o dată, mi se pare că începi să ne terorizezi cu toanele dumitale nesăbuite.

Curios e faptul că Franz Kafka nu insista deloc asupra acestui eveniment neobișnuit (metamorfoza lui Gregor) și nu încearcă să lămurească cauzele. Abordând strategia unui narator distant, ca și în celelalte scrieri, Kafka ne prezintă această întâmplare ciudată strict din prisma tânărului comis voiajor și a familiei sale. Iar membrii familiei sale, plângându-și de milă, se gândesc doar la faptul că vor trebui să supraviețuiască fără ajutorul financiar al lui Gregor Samsa.

Ce spun alți scriitori despre Metamorfoza lui Kafka

Aruncând un ochi pe internet am aflat și părerea altor scriitori celebri despre pățania lui Samsa. Astfel, Gabriel Garcia Marquez, într-un articol publicat în anul 1977 mărturisește faptul că atunci când a citit scurta nuvelă a lui Kafka, la vârsta de 19 ani, a rămas șocat fiindcă nu știa că un scriitor are voie să scrie într-un asemenea stil. Nabokov pe de altă parte o dă în chestii mai profunde și îl compară pe Gregor Samsa cu un geniu neînțeles ce se izolează de mediocritatea lumii.

Cartea “Metamorfoza” poate fi cumpărată online de pe libris.ro sau elefant.ro.