Montage of a Heck: Despre demonii lui Kurt Cobain
Zilele trecute am vizionat „Montage of a Heck”, un documentar produs de HBO cu o notă mărișoară pe imdb, despre viața vocalistul trupei Nirvana, Kurt Cobain. Recunosc că deși am depășit vârsta adolescenței, mai ascult „Smells like teen spirit” din când în când, dar și piesele mai obscure ale formației.
„Montage of a Heck” m-a făcut curios fiindcă voiam să știu multe despre cum a trăit, ce mânca și ce visa Kurt Cobain. Cu ce se droga știam deja. M-am temut însă că documentarul o să vină cu tot felul de truisme și banalități despre liderul Nirvana, așa cum se întâmplă prin mai toate documentarele, dar sigla celor de la HBO atârnată în genericul de început mi-a dat speranțe.
Documentarul prezintă, în premieră cred, mai multe filmulețe din copilăria lui Cobain, precum și câteva însemnări și desene ale acestuia. Sunt intervievați și părinții lui Cobain dar, în afară să dea vina unul pe altul și să încerce să se spele pe mâini, aceștia nu vin cu alte mărturii interesante.
Enervante mi s-au părut și intervențiile lui Courtney Love prin care îi punea în cârcă lui Kurt consumul de droguri fără să amintească și de gravele ei probleme cu stupefiantele, ea reușind “performanța” de a aduce pe lume un bebluș deja drogat.
„Montage of a Heck” insistă mai mult pe copilăria și adolescența lui Kurt Cobain, prezentând acele experiențe care au transformat un adolescent rebel într-una dintre cele mai cunoscute figuri din istoria rock-ului. Sunt prezentate astfel atât relațiile conflictuale cu părinții săi, cât și tulburările anxioase din timpul adolescenței.
Cu ocazia documentarului au fost scoase la iveală diverse notițe și însemnări ale lui Kurt, dar și înregistrări video intime cu Courtney Love și Kurt. Se puține însă mai puțin accent pe modul cum Nirvana a devenit una dintre cele mai populare formații din anii ’90, regizorul Brett Morgen încercând să descopere demonii ce sălășluiau în mintea lui Cobain.
Filmul în sine mi s-a părut foarte bine construit, nu plictisește, coloana sonoră e o încântare iar “Smells like teen spirit” sună extraordinar atunci când este interpretat de o orchestră.
