Decâtizarea României. Decât despre decâtiști
La primul job pe care l-am avut în București, într-o zi, în pauza de masa, o colegă m-a rugat să-i dau “decât” cana din dulap. I-am zis că a uitat un “nu”. M-a privit extrem mirată, de parcă aș fi avut două capete. N-am mai insistat pe subiect, i-am înmânat cana și am zâmbit tâmp. Până atunci nu mai auzisem de “decât” în locul lui “doar”. În nordul Moldovei avem alte perle lingvistice, însă “decât” este folosit corect.
Fenomenul de decâtizare
Nu știu cum a început această modă, știu doar că neuronii mei se sinucid pe capete atunci când aud pe cineva că folosește adverbul “decât” ca substitut al lui doar. La început eram oarecum amuzat. Și, în loc să-i corectez, vorbeam pe limba lor, fără ca ei să-și dea seama de ironia mea fină. Doar că la un moment dat am ajuns atât de zăpăcit încât am început să greșesc și eu. Și mi-a venit să-mi prind degetele în ușă de furie. Dar m-am abținut. Am încetat cu ironia. Acum prefer să nu le mai zic nimic, deși, recunosc, nici aceasta nu e o strategie prea strălucită. În schimb le-am scos o poreclă, numai de mine știută. “Decâtiști” – așa le zic în sinea mea. Iar când o persoană aparent normală începe să simpatizeze cu decâtiștii, zic despre ea că e o victimă a fenomenului de decâtizare.
Agramatismul nu e sexy
Cel mai mult mă amuză tipele care stau ore întregi în fața oglinzii, își cumpără zece kile de pantofi pe lună, se dau cu jdemii de farduri pe față, adică investesc mult în aspectul lor, însă uită când să-l folosească pe “doar”. Agramatismul nu e sexy. Chiar deloc. Ești mult mai sexy atunci când deschizi gura și vorbești corect, frumos, fluent, decât atunci când cei din jurul tău nu mai știu cu ce să-și acopere urechile.
Pledoarie pro “doar”
„Dați-mi decât două kilograme de cartofi”, sau “Mai am decât cinci lei”. Să mori tu? “Doar” ce are? De ce nu-l folosești? Are râie? Te bate cu palma la funduleț? S-o luăm logic. E mai comod să folosești “decât” în locul lui „doar”? NU!!! Nu are mai puține litere, nu e mai ușor de pronunțat. Și atunci de ce?
Când se folosește decât:
- În construcții negative
Ex: Nu vreau decât să nu mai existe decâtiști.
- În comparații
Ex: Ion e mai prost decât Georgel.
Cum să-ți dai seama simplu și ușor dacă folosești adverbul “decât” în mod corect? Foarte simplu, îl înlocuiești cu doar. Dacă se potrivește, folosește-l. Dacă nu, felicitări, ai reușit să fii exorcizat, nu mai ești un decâtist.
Vânătoarea de decâtiști
Dacă nu-i putem trata, măcar să-i izolăm pe decâtiști. Sau, dacă nu, să-i putem recunoaște de la distanță. Propun astfel să se organizeze o instituție, o organizație etc care să-i prindă pe decâtiști și apoi să-i oblige să poarte o banderolă pe care să scrie “Sunt decâtist”. Vânătorii de decâtiști! Cum ar suna? Probabil că am avea parte de zeci de mii de voluntari, însetați de răzbunare, care ar trage cu urechea la orice conversație, dornici să-și mai treacă în palmares un decâtist. Am putea organiza și un concurs – cel mai tare vânător de decâtiști. Îmi imaginez deja cum decâtiștii fug pentru propria lor viață, terorizați de vânători, ascunzându-se prin beciuri și sperând să nu se aleagă cu infama banderolă. Vai, cât de frumos ar fi!
Si eu am avut colege de facultate din muntenia care vorbeau asa. Le corectam de fiecare data , evident ca ma urau , dar acum una dintre ele vorbeste corect . Imi curgea sange din urechi cand le auzeam , trebuia sa fac ceva!
Asta cu ,,imi curgea sange din urechi” e de retinut si de folosit! :))) Desi, la cum se vorbeste in jurul nostru , as muri repede prin exsangvinare!
Nu inteleg astfel de comentarii rautacioase, sunt decat oameni si ei.
Unii oameni sunt decât răutăcioși. N-ai ce să le faci.
Gresesc eu ? sau corect ar fi fost :
Nu inteleg astfel de comentarii rautacioase, NU sunt decat oameni si ei.
Antonie, Antonie, nu-i aşa că nu prea le ai cu ironia?
Asa este , m-am bagat ca musca-n lapte , pot “decat” sa-mi cer scuze 🙂
Decat ti-ai luat-o, recunoaste! :))
Îţi spun “decât” că îmi place tare mult articolul tău. Limba fiind un organism viu, e foate posbil ca în câţiva ani decât să devina norma acceptată în toate contextele.
Decât mulțumesc!
Probabil! Ca si prostia, de altfel.
Ar fi si culmea ca toate greselile sa devina norme acceptate.
Eu cred ca ar fi mai bine sa le corectam si gata.
Sunt suficiente alte lucruri care pot deveni norme lingvistice.
din pacate lumea nu se va dezvata de anumite expresii,pe tine te zgirie la urechi lor li se par normale.cind eram la liceu aveam un profesor de istorie ,iriginar din prahova,ajunsesem sa numar de cite ori folosea expresiile “da”si “pa”
imi place ceea ce ai scris
“Dă” și “pă” mai înțeleg. Moldovenii folosesc “di” și “pi”. E un accent comic. Dar “decât” îți rupe nervii în două.
Am fācut niste cursuri la Bucuresti. Una dintre cele douā profesoare care au predat mi-a rupt nervii in douā timp de trei sāptāmâni… Profesoarā! Tânārā! Foarte tânārā!…
Ți-a rupt decât nervii?
Da, doar numai decat nervii! 🙂
Limba noastră din Moldova e sănătoasă! E fără E.uri! Personal, oricat as incerca sa îmi schimb accentul “i”….nu prea pot! In legătura cu “decât”, nu stiu daca e un tic verbal, ca prin cartile de gramatica, nicidecum nu e! Eu zic “decât” atât: Am auzit folosit gresit, la persoane pre-gătite!
Nu inteleg de ce a trebuit sa folosesti un tiganism precum “sa mori tu?”. Foarte urat. Incerci sa faci ceva pozitiv si vii si dai cu batu-n balta cu expresia aia. Ai stricat tot. Faceai impresie buna cu articolul si fara sa folosesti expresia aia.
Uite, ai putea sa scrii un nou articol despre cei care folosesc expresii de genul asta: sa mori tu, sa mor “io”, sa-mi bag […], las-o-n […] mea, plm, wtf si alte prostii similare.
Esti decatist, la baie! Du-te decat … unde vrei tu…
Bancul unui prieten:
-Bună ziua! Daţi-mi vă rog mere.
-De cât?
-D e c â t m e r e !
Spune-mi cum citeşti ca să îţi spun de unde eşti.
Mai sunt si alte specii. Ce zici de cei cu “fro”? As vrea sa citesc “fro” doua articole si despre ei…
Pe ăștia nu prea i-am întâlnit, probabil fac parte dintr-un grup mai exclusivist.
Dar pe cei care vorbesc cu “nu mai ma duc” nu-i stii? :))
Da, și expresia asta e simpatică, dar nu am auzit-o prea des.
Aoleeeeu, am auzit si eu asta. Groaznic. Eu i-as baga pe toti la scoala sa mai invete ceva gramatica. Care nu baga la cap…sa bage niste munca in folosul comunitatii sau sa fie privat(a) de plimbarile la mall.
Asta chiar ar fi o pedeapsă cruntă, să fie privați de plimbările la mall. :))
alelante, nivele, mai sunt și altele
Nu e așa. Limba română oficială literară corectă este cea vorbită în București, deci cum se vorbește în București, așa e corect. Dacă în București se vorbește doar numai cu decât, e vina voastră că nu știți să vorbiți cu decât în nordul Moldovei, și e vremea să învățați.
Decât atât am avut de spus.
Decât că nu e îngramatica academiei, care academie, e şi ea în Bucureşti… Bucureştenii care au umblat la şcoală n-au oricum problema asta!!!
Care Academie, aia care a hotărât trecerea la î din a deși singurii doi lingviști din comisie nu au fost de acord? Academia care a acceptat recent sensul în care era folosit cuvântul locație de mai mult de 10 ani? Academia care a stabilit că pluralul de la cireașă este cireși? Academia care a acceptat forma “eu continui” pentru că “eu continuu” nu mai folosea nimeni de peste 50 de ani, dar se încăpățânează să mențină formele “așază” și “înșală”?
Academia Română este o instituție la fel de ineficientă ca orice altă instituție a statului român. A masacrat gramatica limbii române 25 de ani, a năucit o generație întreagă, este o instituție deja desuetă. Este o instituție complet opacă, și în timp ce limba evoluează pe lângă ea, onor academia ori ține cu dinții de un cuvânt vechi, ori acceptă cele mai mari bazaconii în numele progresului. Nu știu câți lingviști au mai rămas pe-acolo, dar cred că sunt veșnic beți și joacă zaruri.
Mai zi cu academia, decât.
Nu stiam povestea cu trecerea la î din a, e aiuritoare. Mereu m-am intrebat ce minte de academician a putut hotari asa ceva. Ca sa nu mai vorbim de “niciun” si “nicio”, care mi se par la fel de nejustificate.
In schimb, sunt de acord cu comentariul lui Bookish Style: limba e in schimbare si va trebui sa acceptam la un moment dat si ceea ce acum ne deranjeaza. Ca filolog, mi se strepezeste timpanul cand aud “decat” fara negatie. Dar pot sa inteleg ca disparitia negatiei nu e numai un semn de incultura, ci si de tendinta naturala de simplificare a limbii.
Imediat dupa 1944, pentru a fi pe placul rusilor si cozilor lor de topor, un profesor, Constantinescu se pare, sub pretextul simplificarii ortografiei a propus generalizarea folosirii lui î. În acest fel, multe cuvinte de origine slava au ajuns sa aiba o grafie similara cuvintelor rusesti. Tîrgoviste de exemplu,
Dupa revolutie, sub pretextul repararii a ceea ce s-a stricat in 1945 si sub pretextul evidentierii etimologiei latine, raposata Zoe Dumitrescu-Buslega, academician, a sustinut introducerea grafiei cu â. Acest lucru nu este suta la suta valabil pentru ca originalele din limba latina nu au toate vocala a in compunere precum in pâine, panem etc. Cazuri precum țara , terra au fost pur si simplu neglijate. Raposata, probabil dandu-si seama de ceea ce a facut, s-a calugarit. Sarmana si-a sfarsit zilele intr-o mânastire. (ghici care este originalul).Mai grav este ca limba romana este atacata si de fandositii din IT: menegiuiala, focusare, submitare de documente etc. Intr-adevar, limba este un organism viu insa atunci cand exista deja substantive si verbe consacrate, introducerea unor termeni noi in mod fortat denota o dubla necunoastere, atat la limbii romane cat si a celei engleze ca sa nu mai zic de nesimtire. Eu imi cer scuze ca nu scriu cu diacritice pentru ca sunt convins ca ati inteles tot ce am scris. In definitiv, nici latina nu are diacritice.
Alexandru, mi-a mers decat la minte comentariul tau!! Sa ii înlocuiască cineva pe academicienii cu pantofii lor înversati cu tot
corect!!!
Ce bine ca mai SÎNT si altii de acord cu mine!
@Bibicul: trecerea la î din i s-a făcut în 1953, cu aplicare din 1954, și era discutată de lingviști încă din anii ’20. Nu are treabă cu comunismul, făcea parte din simplificarea grafiei; până în 1904 s-a scris și cu î din e, î din u, ă din e, z din d (serios, era un d cu virguliță, ca și și ț) și probabil și altele care nu-mi vin acum în minte.
Pot să treacă și la î din z, sau să scriem y în loc de î, și așa nu-l folosim, important este să avem un sunet – o literă, nu două. Mai este vreun sunet în română care se scrie diferit în funcție de poziția în cuvânt? Ce are î atât de special?
Monumentală aroganța dumitale, dom’ Mitică! Tocmai ai instituit o regulă sau există vreo lege care statuează supremația limbii vorbite în București asupra întregii Românii? Poate ar trebui să vorbim toți românii ca Vanghelie, că sunt mulți pe la voi care vorbesc ca el! Punctul matale de vedere este egocentric și injust!
Să nu uităm și de înclinația spre “oltenisme” a bucureștenilor.
De cand sunt in Bucuresti aud cum acest ,,decat,, imi sparge creierii in tot felul de contexte, oricum, oriunde, incorect folosit..m am luptat si eu cu cateva persoane pentru a le face sa inteleaga…sper sa le fi fost de ajutor
dar de tarificare ati auzit? imi place tare…nu credeti ca e mai logic si corect;imi place mult..???
Ma numar si eu decat printre cei care nu suporta sa auda “decat” folosit decat in orice context. Aici intra si inversiunea “mai am facut” si variatiunile pe aceeasi tema si, deja clasica, omisiunea lui “pe” de langa “care”, atunci cand contextul o cere. Dar, imi asum riscul de a spune aici ca, mi se par mai periculosi cei care nu prea face acordu’ dintre subiect si predicat.
Decât că se zice pă, nu pe. Pă care. Se scrie pe, dar se citește pă. Este noul ă din e.
De unde si “decât” devine “dăcât”
Fără concursul TUTUROR profesorilor (nu doar celor de română) este o luptă pierdută, cea cu “decâtiştii”. Televiziunile au contribuit masiv la înmulţirea lor, ele transmit din ţara decâtiştilor majoritatea interviurilor de pe stradă, nu din Moldova sau din Ardeal. Am auzit la televizor şi jurnalişti care mai “au decât o întrebare de pus” Oare să fie rugate televiziunile atât de “patrioate” să “cenzureze” decâtiştii???… Mai trist: “decât” migrează cu stăpânii săi şi acolo unde nu-i acasă… Eu cunosc doctori în ştiinţe (exacte) care “au decât cinci minute timp”. La vremea lor oamenii aceştia au trecut de un bacalaoreat… Tare mă tem că o să asistăm la schimbarea regulii, că o să cititm la un moment dat în gramatica academiei despre “decât” în construcţii afirmative, că este regionalism acceptat!!!
Iar o dai cu academia. Mai bine caută “bacalaoreat” în DEX, vezi ce găsești.
Ca bine zici, prietene.
Sunt nascuta si crescuta in Bucuresti (am 41 de ani, netraiti la manastire). Insa, parol, nu am auzit niciodata pe cineva vorbind cu “decat” in loc de “doar”. Fireste, am auzit bancuri despre asta, am citit articole (ca si cel de fata), dar, pe viu, n-am auzit pe nimeni vorbind asa. M-oi fi invartit eu in cercuri excesiv de selecte pe la mine prin Berceni, nu stiu… “Care” in loc de “pe care”, insa, asta da, in cantitati industriale!
Bucureștenii sunt o minoritate în București. Pe bucureștenii adevărați îi recunoști după “decât”.
Nu ai auzit despre faimoasa, culta publicatie “Decât o revistă”? La Carturesti o gasesti sigur, pe rafturile privilegiate de la intrare. In paginile acesteia semneaza si nume de intelectuali cu pretentii. Pe mine m-a luat o ameteala vecina cu greata cand i-am citit titlul pe coperta primului numar. Am asteptat ulterior o corectie, o revenire, dar nimic. Prostie fudulă de rang maxim.
Draga Cristian, ție nu iți place ironia, este clar!
@Parol: poate esti atat de obisnuita cu el incat nu il mai sesizezi. E extrem de frecvent, aproape toti bucurestenii pe care ii cunosc (si aici ii includ si pe cei stabiliti in Bucuresti la maturitate) il folosesc exclusiv.
Sunt profesoara ( nu de lb romana) de câțiva ani. Am lucrat și în Ardeal, și în Moldova, și, mai nou, la București. “Decat-ul” de care vorbești nu este doar unul dintre cele mai enervante greșeli pe care le am auzit, dar, din păcate, e utilizat și de colegele mele profesoare și învățătoare. Tot ce pot sa fac e sa strâmb din nas și sa corectez copiii din clasa mea, căci adulții par ca nu mai au sanse . Poate doar cu o campanie mediatica împotriva lor. Apropo de greșeli, la fel de enervant mi se părea în Ardeal dublarea posesiei: “maica-sa lui…”. În rest… Noi sa fim sănătoși… Alta treaba nu avem DECAT sa ne luam de ei? 🙂
Sigur că deranjează, orice formă de ignoranță ne supără. Aia fudulă e și mai rea. Vestea proastă însă spune asa:
– Cuvintele, expresiile sau formele lexicale care suferă transformări sunt validate și devin norme acceptate prin folosire orală de mai mult de jumătate din populația vorbitoare a limbii române. Iată de ce ar trebui să ne împăcăm cum noile cuvinte sau cu schimbarea de sens ale altora: decât în loc de numai, locație în loc de loc, aplicație în loc de formular etc…
Adecătelea prostia majoritară — SĂ ÎNVINGĂ !
M-am abonat cu o adresa de mail scrisa gresit!… Ce pot face pentru a o corecta? Chiar imi doresc sa primesc instiintari despre aricolele noi ce apar aici! Ma poate ajuta cineva, va rog? Multumesc!
Mariana, trimite-mi, te rog, un mail la blogdecititori@gmail.com cu adresa ta validă de email și te voi adăuga manual în listă.
Multumesc!
Am stat si eu o perioada in Bucuresti (vreo 5 ani) si, intr-adevar, mi-au fost masacrate urechile cu DECAT.
In ceea ce-i priveste pe moldoveni, “di” sau “pi” sunt intalnite doar in vorbire, mai bine zis in pronuntie. Am trait in nordul Moldovei primii mei 45 de ani si nimeni nu a scris niciodata “sus pi cuptior”, doar a pronuntat astfel – si asta, doar in mediul rural.
Nu am auzit de acest “decat” , dar cu siguranta mi-ar zgaria urechile 🙂 In schimb ma “dispera” la culme prescurtarile care ma fac sa nu inteleg nimic din textul citit.Ex nimic=nik, decat=dek, etc……Problema este ca tot texul este prescurtat si nici nu ma mai obosesc sa il citesc ca nu inteleg “nik” :)) Va pup, frumos articol.Poate odata te razvratesti si pe cei care scriu ” in noul prescurtat”
foarte simpatic articolul, dar te-am prins si pe tine cu o mica constructie care imi suna ciudat, caci e tradusa mot-a-mot din engleza: “decatistii fug pentru viata lor”! Decand (decat?) exista chestia asta in limba romana, aia “normala” – in masura in care ea mai exista?
Mersi in avans pentru raspuns! 🙂
Cred că mi se trage de la prea mult Iron Maiden. Îmi place, totuși, cum sună expresia.
despre “Decat o revista” ai auzit? sau citit? merita!
http://www.decatorevista.ro/
NU! Nu merita! Exact din cauza titlului. Faptul ca e (presupun) o revista de umor/pamflet NU este o scuza. Greselile de scriere se perpetueaza si se promoveaza prin REPETARE, exact cum a scris si autorul acestui articol ca a patit. Sa scrii un articol despre o greseala este ok, sa perpetuezi greseala prin titlul unei reviste nu este deloc ok.
Nu am avut niciodata probleme cu scrierea corecta pina a aparut internetul unde toata lumea isi da cu parerea. Vazind atit de des greseli gramaticale grave, in citiva ani am ajuns in situatia ca atunci cind scriu un text, sa nu o mai fac reflex, ci sa stau sa ma gindesc daca am scris corect sau nu. Problemă pe care NU am avut-o inainte de aparitia pe scara larga a internetului in casele romanilor.
In ultimii ani a crescut dramatic numarul greselilor grave la subtitrarile de filme la tv. Nu, nu sint greseli de viteza, sint greseli gramaticale evidente. Ce ne mai miram ca mai mult de jumatate dintre medici, ingineri, arhitecti, avocati nu stiu scrie corect, atunci cind nici macar studentii si absolventii facultatii de litere (!!!!!!!!!!) nu au habar?
Asta e realitatea (deloc amuzanta) de azi: http://capitalismpepaine.com/2012/11/12/universitatea-analfabetilor/
Nu este o revista de “pamflet/umor”. Este o publicatie cu pretentii “fin intelectuale”. Semneaza in paginile ei nume “grele”. Absolut ridicol!!
Cred si eu ca va deveni in cele din urma acceptat si folosit, la fel cum s-a intamplat si cu expresia “imi dau cu parerea”, unde-mi dau cu parerea, in genunchi, in cap? Imi amintesc foarte bine ca am fost apostrofata, copil fiind, pentru folosirea ei. Azi o gasesc aici, la sfarsitul unui articol despre folosirea gresita a cuvintelor….Gramatica e relativa, trag eu concluzia.
Nici în genunchi și nici în cap ci în rubrica dedicată comentariilor.
“Decât o revistă” e singura situaţie de pe planetă în care nu mă deranjează o greşeală de gramatică. Şi asta datorită conţinutului. Presupun eu că au ales numele revistei în cunoştinţă de cauză, nu pentru că n-ar şti cum e corect. DA, ştiu, nu se acceptă nicio scuză, dar e păcat s-o ratezi 🙂
Nu au ales în cunoștință de cauză, intuiesc că e pur și simplu o adaptare a unui titlu care suna foarte liberal si “fashion” în engleză: “just a magazine”. Menținerea lui după conștientizarea imensei gafe mi-l explic prin instinctul de conservare al redacției. Asumarea unei asemenea tâmpenii este un glonț fatal in picior din punct de vedere profesional. Pretinzi mai bine autoironia si mizezi pe solidaritatea prietenilor, a cititorilor care apreciază conținutul și acceptă un asemenea compromis, penibil și de neacceptat în opinia mea, cu toată simpatia din lume. E caraghios argumentul autoironiei , ca nuca în perete pentru o publicație cu pretenții fin intelectuale, vezi semnăturile și subiectele abordate. Nu este o revistă de satiră, nu este Academia Cațavencu, să avem “rezon” 🙂 Dați-mi un singur exemplu de publicație cultă din Occident sau oriunde cu titlu auto-impus agramat!
“Decât o revistă” e un titlu ironic, chiar înduioșător, un fel de demontare a snobismului bucureștean. E ca și cum o revistă de la Iași s-ar chema “Da di și?”.
În același timp e comic și trist că sunt oameni care nici nu-și dau seama că e o greșeală de exprimare.
Snobismul iesean nu ai cum sa-l demontezi cu o revista care se cheama “Da di si” Sa vorbesti cu accent moldovenesc nu e o greseala, e doar o forma “corecta” de a vorbi limba romana intr-o regiune a tarii. Sa incriminezi un moldovean ca vorbeste limba romana cu accent moldovenesc este tottal incorect. Nici un modovean nu scrie “da di şi” dar vreau decat niste mere nu stiu cum ai putea sa-l scrii altfel decat: vreau decat niste mere. Si nu sunt “decat” Bacauan si ador sa vorbesc in graiul moldovenesc!! …. acum am vazut si butonul cu “ti-am zis-o” …. tare
Dincolo de problema cu decat mai e una care este mult mai stupida si mai raspandita: aberatia cu ‘ca si’ si ‘ca virgula’ pt a evita cacofoniile(uneori inexistenta). Mie mi se pare ca mai degraba acest obicei distruge limba romana de multi ani. Folosirea celor doua combinatii in masa NU le face corecte.
Asta cu decat vs doar, desi corecta ca principiu, mi se pare promovata de oameni care vor sa para mai destepti decat restul. E de bon ton sa ii faci prosti pe cei ce folosesc gresit cele 2 cuvinte(si sa zici ca e ceva specific Bucurestiului)
Revenind: nu mai folositi ‘ca si’ si ‘ca virgula’!
Am primit articolul pe facebook, l-am citit si m-a amuzat. Stilul. Mi-a placut subiectul. Si cate ar mai fi de corectat…mi-au venit deodata in minte doua cuvinte: focusat( de la to focus), psiholoagă( in loc de psihologă). Eu însămi mă surprind că ma intreb ca parca nu suna bine dar nu-mi mai amintesc reguli gramaticale, desi eram buna la gramatica. O fi de la faptul ca facem gramatica in scoala doar pana in clasa a VIII si deloc in liceu?( si cu varsta ma tot indepartez de acea perioada)Ca apar pe ecran, ziare,carti, langa noi, persoane care se exprima agramatical si consideram ca asa o fi, ca ei ar trebui sa stie mai bine? Mi-am zis ca astept sa-mi creasca copilul sa ajunga la scoala si sa reinvat gramatica alaturi de el.
Perfect adevărat conținutul articolului! Să nu-i uităm nici pe cei care uită în permanență să lase acuzativul la locul lui în propoziții simple, gen: “Cartea care am citit-o”. E oare așa de greu să mai pui un “pe” înainte? Sau pe cei care obsesiv se scaldă în mizerabila întrebare: “ce sunt cu astea?”. Sarcastica expresie “degenerația următoare” nu mai e, din păcate, doar o vorbă spusă la nervi, ea reprezintă mai degrabă realitatea cruntă.
Dar despre expresiile “uite-te”, respectiv “abea”, ce aveti de spus?:)
Salut,
Eu sunt unul dintre cei ce folosesc decat in loc de doar si daca cuiva nu ii place cum ma exprim (vorbesc) este liber sa nu ma asculte.
Voiam doar sa ne amintim de cei ce folosesc corect doar, dar au multe alte probleme grave de exprimare, asa ca sa nu facem din tantar armasar.
“Cand esti mort ,nu stii ca esti mort. E greu
De acord, decâtizarea e stresantă. Deși, sincer să fiu, și traducerea mot-a-mot din engleză („fug pentru propria lor viață”? Serios?) e, cel puțin pentru mine, pe același loc. P-asta o poți observa din plin prin subtitrări, de exemplu. Deși am centura neagră la engleză, uneori efectiv nu înțeleg ce spun actorii, așa că-mi mai caut câte-o subtitrare. Aproape fără excepție, îmi doresc să n-o fi făcut. Asta ca să nu mai pomenesc de ce-a ajuns bietul internet să găzduiască. Niște comentarii și conversații de-ți explodează retina și ți se blochează sinapsele. „cf pryntzes-o bn”. Sic! Fără semne de punctuație, fără… nimic. Of. Iar ce e cel mai trist, pe lângă că ne englezim pe zi ce trece tot mai mult și mai fără de-ntoarcere, e că nu mai citește aproape nimeni. De acolo toate ponoasele, cred.
Eu pun subtitrările în engleză ca să rezolv problema asta… Într-adevăr, e mai incomod să te apuci în timpul filmului să cauţi în dicţionar cuvântul dacă nu-l înţelegi nici scris şi ţii neapărat să ştii ce înseamnă, dar dacă e chiar important… mai pui o steluţă acolo la centura neagră! :))
asta “cf pryntzes-o bn” inseamna “ce faci printes0, bine”
Si un ? la sfârșit
La mine neuronii se”sinucid pe capete” cand aud cuvantul făcem….. Mooor!
Care zice decât e proști, bre, n-ai ce le face, corect ie dăcât. Dăcât ăștiia are voie, că ie revistă: http://www.decatorevista.ro/
Referitor la “î” din a, cel mai enervant este cand intalnesc persoane care nu mai folosesc deloc “î” din i, nici macar la inceputul sau sfarsitul cuvintelor. Si nu inteleg ce vor sa scrie!! Imaginati-va: “Antr-o seara, an seara asta, am antalnit, nu anteleg!”
Nu stiu daca e o marca a bucurestenilor, dar am si eu colegi de serviciu care vorbeau asa. Este de apreciat insa, faptul ca i-am corectat de i-am innebunit si rezultatul a fost satisfacator, din ce in ce mai putine exprimari nefericite. Asa ca, daca vrem sa nu dam sansa Academiei sa ne mai faca surprize neplacute, haideti sa ii ajutam si sa nu lasam decat in seama profesorilor de limba romana sarcina asta dificila.
Bine ca natia asta nu are fobia “vanatorii de vrajitoare” ca jumatate dintre noi ne-am fi ras (“vanat”) de pe fata pamantului, ba chiar ne-am fi aprins singuri rugul pe care sa ardem.
Cred ca forma corecta a lui “decat” este “dăcât” cu varianta academica “degâtu’ măt…” (pardon de misoginism dar de-a lui tacsu’ nu vorbeste nimeni).
Limba romana este un cacat ce peste 2 generatii va fi data uitarii. Cum sa progresam noi ca omenire cand grupuri de cate 100 de oameni se cearta pe blogul unui loser despre ce combinatie de sunete e mai bine folosita in ce context. Trezeste-te la realitate autorule, copii mor de foame in somalia, tu ne omori de plictiseala cu furia ta nejusitifcata legata de un cuvant. E “decat” ipocrizie in tot articolul tau.
M-ai convins, îmi strâng catrafusele și plec în Somalia.
Limba română e un căcat doar când iese din gura ta eventual! Îmi şi imaginez curgerea… cuvintelor unul după altul :))) Ai fi aproape amuzant dacă n-ai abera în fiecare frază.
Si eu am aceeasi problema, dar am auzit expresia decat prin sud. :))))))
Eu le-am zis “decâţi”, nu “decâtişti” si imi place mai mult . Decat atat am avut de comentat 🙂
Decât să daţi comentarii critice, unele chiar aiurea ca mesaj, dar cu greşeli gramaticale în text – că tot e vorba despre gramatică -, mai bine puneţi mâna pe o carte sau pe DOOM şi corectaţi oamenii când sunteţi siguri că nu propagaţi şi voi chiar alte fenomene aberante ale limbii stricate de către aceia cu doi dinţi în gură. *no hate speech – apropos de acel comentariu cu englezismele, faptul că folosesc cuvinte în engleză nu mă face să nu vorbesc corect propria limbă, iar acel “a fugi pentru propria viaţă” nu e greşit gramatical, decât dacă este prezentă dubla marcă a posesiei, şi anume “propria lor”, care e GREŞIT!*
Cu ocazia asta am mai dat un alt exemplu de posibilitate de utilizare a ‘decât’-ului adorat de turmă. Tot ce am avut de comentat la adresa articolului, în afară de faptul că îl felicit din tot sufletul pe autor, am comentat, iar formula “să mori tu?” este perfectă contextului şi intenţiei. BRAVO! Când o să învăţ cum se face un blog, voi scrie un articol în care voi insera absolut toate greşelile gramaticale care mă seacă (+formule ce te fac să muşti din pernă de disperare, deci greşeli semantice şi de topică), articol care va fi cu siguranţă nu scurt!
P.S.: Pentru cine are impresia că tineretul e fără de speranţă a.k.a. hopeless, sunt elevă de liceu. 🙂
“Propria lor” nu este greșit. Să-ți dau un exemplu: te bat cu propria mână. A cui mână? Pot să te bat cu propria mea mână, sau pot să-ți rup mâna și să te bat cu propria ta mână. Corect gramatical în ambele situații. Ambiguu dacă nu specific.
Citește și aici – https://cabalinkabul.wordpress.com/2013/01/11/in-pubela-proprie-aaah-a-mea/
am citit multe din comentarii si m-am distrat, am ras cu lacrimi la bancul cu ,,decat mere” dar eu cred ca este o problema mult mai grava … adusa de vorbirea corecta. Deschideti televizorul si uitati-va la cei care va mint in cea mai perfecta limba romaneasca. Vorbirea corecta este o unealta folosita cu mult succes impotriva prostimii!!! Si asta este mult mai dureros decat ….
Acum 100 de ani se vorbea mult diferit si peste 100 de ani se va vorbi mult diferit fata de acuma. Si atunci nu e pacat sa suferim pana la a ne curge sange din urechi? Zau asa!
Frumos articolul. Despre folosirea excesiva a englezismului “OK” cand ne incantati? Mie imi creste pulsul de fiecare data cand aud: “Esti OK?” Dar sa ma intrebi “Esti bine?” te doare gura??? Sau “produsul x este super OK!” Poate imi traduce si mie cineva, ca nu stiu ce inseamna cand un produs/o persoane este super OK. Odata am patit cu un chelner, mergand la masa la un “meniul zilei”, acel chelner bombardandu-ma timp de un minut cu intrebari “Esti OK?” Cu fiecare auzire a cuvantului ma incruntam mai tare si probabil i se parea mai potrivit sa imi puna intrebarea….
O fi greu sa iti dai seama ce inseamna OK? Hai, nu trebuie sa exageram. Orice limba variaza in timp. Singurul ei scop se rezuma la a fi un vehicul de transmisie a informatiei. Argumentele care se bazeaza pe faptul ca exista deja sinonime in limba romana mi se par invechite si depasite. Sau poate ar trebui sa vorbim doar limba daca , ca si vasnici locuitori ai spatiului carpato-danubiano-pontic ce suntem?
Foarte bun articolul. Propun sa ii vanam si pe cei care folosesc “se merita”, “care” in loc de “pe care” si “anagramati” in loc de “agramati”!
imi place subiectul articolului tau, nici eu nu mai suport sa aud “decat” in loc de “doar”. si ca informatie extra: barbatii care nu vorbesc corect sunt la fel de neatragatori ca si femeile pe care le mentionezi tu la tine in articol. ca sa nu aiba barbatii senzatia ca agramatismul la ei e sexy!
La fel cum in cinema sunt responsabil doar de scaunul pe care l-am cumparat (si nu voi face zgomot cat sa deranjez pe vecini) asa si aici imi rezerv dreptul de a fi anagramat cat timp nu deranjez pe nimeni (daca vorbesti cu mine si intreaga conversatie iti este ruinata de un singur cuvant aiurea inseamna ca nu ai fost atent/a la ce am zis si oricum nu mai conteaza).
Adica te cheama, de fapt, Lexa? Sau Elax? Ca nu ma prea pricep la anagramari :-)))
Eu zic ca ai decat dreptul de fi agramat, ca anagramele e altceva, vere.
Ar fi indicat si un articol despre oamenii care se ridica “dupa” scaun.
sau dau comandă după internet
Buna!
Felicitari pentru articol si la mai multe. Am citit si comentariile si m-am distrat copios.
Am o rugaminte care nu tine de articolul acesta. Din cate imi amintesc eu de la scoala, dupa “Buna ziua / seara…”, “Multumesc”, “O zi frumoasa”…. , se pune semnul exclamarii “!”. Am avut foarte multe discutii pe aceasta tema cu diverse persoane, iar unele sustineau ca e ca si cum m-as rasti la ei daca pun semnul exclamarii. Prin urmare, va rog sa-mi spuneti daca s-a schimbat aceasta regula de scriere. In caz contrar, va rog sa-mi dati un link unde pot gasi explicatia pentru folosirea “!”, astfel incat sa pot combate carcotasii cu dovezi.
Bună, Adi!
http://www.ortografia.ro/punctuatia-din-limba-romana/semnul-exclamarii/
Am gasit si eu site-ul asta, dar, desi da o multime de exemple, nu prea explica folosirea lui in situatiile descrise de mine. Oricum am remarcat punctuatia din raspunsul tau. 🙂 Poate gasesc totusi si ceva scris explicit. Una dintre colegele mele mi-a spus la un moment dat ca mai ramane sa-i dau s o palma dupa”!”, asa ca imi trebuie argumente solide pentru a-mi sustine cauza.
Nu pot decat sa fiu de acord cu faptul ca e iritabil de-a dreptul sa vezi ca de multe ori chiar si persoane de la care nu te-ai astepta, fac aceasta greseala, insa in cazul unor relatii de amicitie, nu e frumos sa ii lasi sa se scalde in agramatismele si asa prea multe. Cam in aceeasi categorie as incadra si erorile utilizarii “i” – urilor. De cele mai multe ori, tot decatistii le fac! Daca tot te dezamagesc, sa o faca pana la capat! Dar promit ca imi voi imprima un tricou pe aceasta tema: pentru decatisti, fata (ca este si poluare fonica pe langa oftalmica) si pentru eron-ii-sti, spatele. Spre cat mai bine, inainte, ca avem si destui oameni inteligenți! 🙂
Pertinentă și de actualitate tema, mai ales că dușmanii limbii române sunt tot mai mult. Am o obiecție însă: dacă tot dorim să vorbim românește corect, ce caută cuvântul ,,job” aici?
Ce mai ziceti de “vroiam” si “vruiam” ? Probabil putina lume stie ca forma corecta este “vream” : Eu vream ceva mai mult. In facultate nu ezitam sa imi corectez colegii, insa astazi am ajuns sa ma limitez la a ii corecta in gand pe cei ce gresesc… Cum altfel mi-as putea corecta profesorii, sefii, etc … ?
Un tip (probabil decâtist), la piaţă:
– Daţi-mi, vă rog, cartofi!
– De cât? întreabă vânzătoarea.
– Decât cartofi!
…. :))))
Asteptam continuarea – “Care pe care” – despre folosirea lui “care” in loc de “pe care”.
Dacă îmi permiţi, Mişu, îţi dau eu două exemple cu privire la folosirea lui “care” – pronume relativ neînsoţit, respectiv însoţit de prepoziţia “pe”. Pur şi simplu este vorba despre funcţia sintactică a acestuia. Dacă este subiect, atunci nu va fi precedat de prepoziţie: “Cartea care este pe masa de călcat este a mea”. Dacă avem în schimb un verb tranzitiv (situaţie în care apare un complement – direct, dar şi indirect) atunci avem nevoie de prepoziţii (nu vorbesc doar de prepoziţia pe acum): “Cartea pe care o vezi pe masa de călcat este a mea”, “Cartea despre care ţi-am spus este pe masa de călcat”.
Amuzante comentariile, interesant articolul. Autorului îi urez “la cât mai multe” iar comentatorilor le urez să nu-şi piardă simţul umorului.
Acum cativa ani, sa fie 8/10, in grupul prietenilor au aparut colegi si prieteni ai prietenilor din Buzau. Aatunci am sesizat ca 4 din 4 foloseau “decatul” gresit. Nu i-am dat importanta imediat, pana cand fenomenul s-a extins semnificativ in jur, inclusiv la prieteni vechi fara obiceiuri strambe in ale limbii…
Sa fi pornit “decatul” in zona Buzaului?
Mi s-ar parea util articolul, daca nu m-ar frapa abundenta exemplelor misogine. De fapt, exclusivitatea exemplelor misogine = DECAT exemple misogine.
Ai de-a face numai cu femei in Bucuresti/ Muntenia, draga Paul Catalin? Si majoritatea sunt blonde? – Ca asa reiese din articolul asta. Si daca raspunsul e da, da-mi voie sa-ti sugerez ca esti liber sa schimbi ambientul conform normelor/ valorilor tale.
Așa este, ai intuit foarte bine, sunt un fel de Dan Bilzerian, mereu înconjurat de femei.
ASTA! Asta era cea mai mare problema a noastra. Stiam ca DECAT una e, dar nu mi-o aminteam.
Chiar si in muzica!!? Nu ca ar fi cine stie ce muzica, dar macar sa cante corect. ” Sunt decat o stea”
https://www.youtube.com/watch?v=PK79UaNXGK4
Si eu am avut colegi olteni “decatisti” cand am lucrat la o firma in Bucuresti. In cateva luni au tramsformat majoritatea angajatilor in “decatisti”. De ce prostia se propaga atat de repede????
În caz că aveți cunoscuți care nu știu să folosească “decât” și vreți să-i ajutați trimiteți-i aici: decât.ro (http://decât.ro).
Articolu asta se incadreaza la categoria Grammar Nazi. Buldozeristi ai limbii, care nu inteleg ca limba e un organism viu, nu o cheie de paijpe, sa-i stabileasca ei cum se vorbeste “corect”.
Daca ar fi dupa capu la buldozeristii limbii, cuvinte ca “drept” “repede” “lapte” ar fi interzise din dictionar, pe motiv ca corect se zice “directus” “rapidus” sau “lactem”.
E haios articolu pt ca exprima trairile lobotomizate si sincere ale unui grammar nazi.
Legionare, daca tot extrapolezi in 2 peri si eu as putea sa compar problematica ”decat” cu cea a ii-urilor. La ce mai persecutam oameni 😉 care n-au chef sa foloseasca decat un i?
Excelent articolul și minunate comentariile. Nu sunt singură!!! În sfârșit oameni pe care îi doare și spun ce și de ce îi doare. Eu una sufăr cumplit la “datorită” în loc de “din cauză că”, la ” cel ce” în loc de “cel care”, Oh, Doamne, se vorbește atât de greșit și se scrie atât de incorect, încât uneori le-aș da unora cu cărțile în cap, mai ales cu DEX-ul, asta așa, ca să-i doară, să simtă cât de … nepregătiți sunt. Am avut și eu o perioadă, slavă domnului scurtă, în care foloseam cuvinte exprimate greșit crezând că sunt ironică la adresa celor care le rosteau, acum însă prefer să atrag atenția asupra greșelii oricui o face, indiferent că este un coleg mai în vârstă sau chiar superiorul. Este și chestie de atitudine să ripostezi, să corectezi, să îți exprimi opinia, chiar dacă asta ar putea deranja. Dacă cineva s-ar răzbuna pentru o corectură, atunci mi-ar demonstra doar că prostia-i este nemărginită.
Dulce-i graiul moldovean, frumos îi cel ardelean, dar sudiștii mai au încă multă treabă. Și să nu se supere pe mine, mai ales ăi din București, dar când am venit din Brașov, cu zece ani în urmă, am avut impresia că am nimerit într-un sat uitat de lume în care lumea chiar se întrecea în a fi agramată, făceau din asta un fel de a fi și se încăpățânau să mi se adreseze cu “fată”. Oribil.
De data asta DOAR atât… ar mai fi atât de multe de spus, de comentat, de corectat…
Întru totul de acord cu tine! Și folosești și diacritice! Mai există speranță! 🙂
Mi-ai adus aminte de fosti clienti din Pitesti. Cand imi puneau intrebarea decat 99 lei? nu stiam ce sa le raspund :)) ! M-am amuzat foarte mult.Eu fiind din Brasov
O prietena a fost candva intr-o calatorie cu masina prin tara. Si s-a oprit intr-un orasel semi-mort, vroia sa isi ia ceva de mancare. Ochii i-au cazut pe o “gogoserie” (un chiosc improvizat in gardul unei case, unde o doamna statea langa un aragaz si prajea gogosi intr-o tigaie). S-a asezat la coada formata din 2 pustani. Si cum statea ea asa, ca un om linistit, femeia scoate capul pe fereastra chioscului si zice catre coada: “mai e decat doua langosi cu branza”. In acest moment, pentru a evita o crima, prietena mea a preferat sa plece de la coada.
Subscriu, dar nu pot fi decât (sic!) mâhnit de lipsa diacriticelor… Oameni buni, vă mândriți cu vorbirea corectă a limbii române, dar cum rămâne cu scrierea?! Sau considerați că semnele alea peste și sub litere sunt doar mofturi ale unor boșorogi? Că dacă un spaniol sau francez semianalfabelt nu folosește diacriticele limbii sale, atunci e în regulă pentru toată lumea? Rugați un prieten să vă ajute cu tastatura, dacă nu știți cum – durează mai puțin de un minut, iar memorarea celor cinci taste n-ar trebui să vă pună chiar atât de multe probleme… Decât dacă vă doare-n bască! În rest, decât gânduri bune! 😉
Codul bunelor… manele. Scene umoristice…..Recomand!
… dar de “casisti” ce spuneti? pe mine ma omoara cei care folosesc, fara nici macar sa fie nevoie sa evite vreo cacofonie, teribilul “ca si…”.
“decât” în loc de “doar”
“care” în loc de “pe care”
“după” în loc de “de pe”
“mai am fost” în loc de “am mai fost”
“dă”, “pă”, în loc de “de”, “pe”
“calitativ” folosit cu sensul de “de calitate”, plus gradele de comparație aferente (ex. mai calitativ decât…
folosirea lu “ca și” în loc de “ca”
“vroiam” în loc de “voiam”
“datorita” în locul lui “din cauza” și invers
“un pic” scris “umpic”. (uimitor câți tineri fac greșeala asta în scris)
am servit masa la restaurantul… (de parcă tu ai fi fost chelnerul)
“mi-ar place” în loc de “mi-ar plăcea”
Uite ca am gasit acesta pagina web despre Decâtizarea României.
Decât despre decâtiști, cautand despre maramu.
Acum ce sa zic ca faci treaba super. iti recomand sa vizitezi si pagina http://cazare-maramures.net o pagina despre maramures.
Mult succes