Din desenele lui Jean de Daumier-Smith

Lucrând mai mult în laviuri, dar uneori, ca să epatez, și în cărbune, am desenat oameni în ținută de gală, descinzând din limuzine în seri de premieră – perechi zvelte, prelungi, ultraelegante, care, evident, nu jenaseră niciodată vreun vecin din cauza subsuorilor neîngrijite – perechi care, de fapt, poate că nici nu aveau subsuori. Am desenat atleți arși de soare, în smochinguri albe, așezați la mese albe lângă bazine de culoarea tucoazei, toastând între ei veseli, cu pahare de whisky și sifon dintr-o marcă ieftină, dar ostentativ ultradistinsă, de whisky american. Am desenat copii rumeni și frumoși ca pentru afișe, plesnind de fericire și de sănătate, întinzând castroanele goale și cerșind, plini de voie bună, încă o porție de mâncare. Am desenat fete radioase, cu sâni provocatori, zburând cu schiurile pe apă, fără nicio grijă pe lumea asta, aflate la adăpost de asemenea calamități naturale ca gingivite, stigmați faciali, păr lipsit de strălucire și asigurări pe viață deficitare sau necorespunzătoare. Am desenat gospodine care, până să-și procure fulgii de săpun cei mai indicați, erau expuse din plin primejdiei de-a avea păr încâlcit, ținuta urâtă, copii dezordonați, soți lipsiți de afecțiune, mâini aspre (dar subțiri), bucătării murdare (dar enorme). (J.D. Salinger, Perioada albastră a lui de Daumier-Smith)

pictor

Dă-ți și tu cu părerea!

Your email address will not be published. Required fields are marked *